luni, 14 octombrie 2013

Ciobanesc de Beauce-Beauceron

Franta






         Este o rasa veche franceza,stramosul lui fiind ciinele ciobanesc persian adus de romani din Galia.Mai tarziu,in se al-13-lea,rasa s-a imbunatatit prin incrucisarea ciinilor indigeni cu ciinele.Deerhound adus din Anglia de catre calugarii flamanzi.Initial,el s-a numit :ciine de campie"si numai in anul 1863 a capatat numele de Beauceron la prima exppozitie canina de la Paris.Este raspandit numai in Franta.

    Ciinele de talie mare,solid,rustic,puternic,cu corpul bine construit si musculos,fara a fi greoi cu osatura membrelor puternica:capul lung,proportionat fata de corp,bine conturat,cu linii armonioase,este tinut semet:ochii sunt vii,inchisi la culoare,usor ovali,blanzi si inteligenti;urechile prinse sus,sunt taiate si purtate drept;gatul este musculos si bine atasat de trunchi,toracele lat si adanc,spatele drept,cu greabanul proeminent,jaretul puternic si adanc,labele tari,rotunde si elastice:coada lunga pana la jaret formeaza la varf un usor carlig:parul este tare,des,scurt si gros,bine lipit de corp,cu puf scurt si moale:pe pulpe si pe burta are franjuri.

      Este un ciine cu o excepptionala rezistenta care-i permite sa pparcurga pana la 80 km pe zi fara sa fie obosit,cu miscare libera si degajata,cu trappul bine intins.Este deosebit de ascultator si inteligent,disciplinat,foarte activ si curajos,dar nervos,brutal,agresiv,musca pe neasteptate.Este insa foarte atasat si credincios stapanului:iubeste copiii.

    Cu comportamentul lui temerar:neinfricat,este un excelent paznic al turmelor de vite si al locuintelor.De asemenea un ideal ciine de aparare.Este utilizat de politie si de armata ca un bun ciine sanitar.



       INALTIME:    M.  65-70 CM
                               F.   63-68 CM

        GREUTATE:   M   27-40 KG
                                  F.  27-32 KG


     CULOAREA PARULUI: Negru,negru cu semne de foc;negru luminos,aramiu,tricolor-cenusiu cu pete negre si roscate;cenusiu.


sâmbătă, 12 octombrie 2013

Ciobanesc Belgian Lackenois

Belgia






              Rasa a fost creata de ciobanul Janssens,prin diverse selectionari si incrucisari intre tipuri de ciini cu par scurt si aspru,la castelul Lacken,de unde si numele.

            Au rezultat exemplarele actuale,cu par aspru,scurt,tepos,de culoare aramie,cu tonuri de negru-carbune,in special pe bot si coada.Lungimea parului este de cca 6 cm si este uniforma pe intregul corp.Ceea ce caracterizeaza parul acestui caine este textura:foarte scurta,tare si aspra cu aspect ciufulit.

           Rasa nu s-a raspandit prea mult nici in tara sa de origine,Belgia.Totusi este cunoscut si in Olanda unde este apreciat,M. Britanie,Germania,Franta,Elvetia,Italia,S.U.A. si Canada.

          Are aceleasi caractere morfologice ca si ceilalti caini ciobanesti belgieni.Este un bun paznic al turmelor si locuintelor,bun insotitor,excelent caine pentru aparare si protectie,folosit si de politie ca un eficient caine de urmarire.


         INALTIME:   M.   60-66,    IDEAL 62 CM
                                F.    58-60 CM

         GREUTATE:   M.   28-35 KG
                                  F.   25-32 KG


          CULOAREA PARULUI:  Galbui-roscat-aramiu,cu tonuri de negru.


Ciobanesc Belgian Malinois

Belgia 


            Acest caine a fost format in regiunea Malinois din Belgia,de unde ii vine si numele,prin diverse incrucisari intre tipuri indigene. Are aceeasi conformatie a corpului si toate caracterele morfologice ale ciinelui Groenendael.Se diferentiaza datorita parului,care este mai scurt pe cap,picioare si pe restul corpului,mai bogat si putin mai lung pe gat,unde formeaza guler si pe coada ;pulpele au marginile garnisite cu franjuri de par putin mai lung.

         Aceleasi utilizari ca si la ceilalti ciobanesti belgieni:bun paznic al turmelor si locuintelor,bun insotitor,excelent pentru aparare si protectie folosit si in politie ca un bun caine de urmarire.



                INALTIME:   M.   60-66,   IDEAL 62 CM
                                      F.   58-60 CM

              GREUTATE:   M.  28-35 KG
                                      F.   25-32 KG

              CULOAREA PARULUI: Galbui roscat,cenusiu cu tonuri de negru.

joi, 10 octombrie 2013

Ciobanesc Belgian Tervueren

Belgia



        Paralel cu crearea si consolidarea tipului de ciobanesc Groenendael a fost creat ciobanescul Tervueren de catre un berar,Corbeels din orasul Tervueren situat la S-E de Bruxelles,de unde provine si numele.Prin diverse selectionari,Corbeels a obtinut un ciobanesc belgian asemanator cu Groenendael dar cu parul de culoarea caprioarei-aramiu-roscat.

     Aceeasi armonie a formelor,corp proprtionat,musculos,insa nu greoi,osatura puternica a membrelor,acelasi cap mandru,cu urechile triunghiulare,drepte,cu ochii vii,patrunzatori,coada bine prinsa,potrivit de lunga,terminata cu panas.In schimb parul desi este lung,la fel repartizat,adica mai scurt pe cap,mai lung pe restul corpului si in special pe gat si pe piept,unde formeaza guler si jabot,cu franjuri pe partea posterioara a membrelor este de culoare aramie cu tonuri de carbune si cu masca neagra,neted,cu o textura fina,des cu puf scurt si moale care formeaza o blana foarte rezistenta la intemperii.

   Acelasi caracter ca si Groenendael:Inteligent,vioi,activ,deosebit de vigilent,foarte devotat.Un caine rustic caruia ii place miscare multa in aer liber,demn,armonios,impozant.

  Un excelent paznic al turmelor si al locuintelor,bun insotitor,excelent pt aparare si protectie,folosit si in politie ca un bun caine de urmarire.


            

                        INALTIME:    M.    60-66,   IDEAL 62 CM
                                                 F.    58-60 CM

                       GREUTATE:     M.    28-35 KG
                                                  F.    25-32 KG

                           CULOAREA PARULUI: Galbui,aramiu-roscat cu puncte negre;pe cap negru.


Ciobanesc Belgian Groenendael

 
Berger Belge Groenendael - Belgia  



Stramosul sau este cainele ciobanesc sersian din care ulterior,prin mai multe incrucisari intre tipuri indigene si ciinele Deerhound,adus de calugarii flamanzi in secolul al-13-lea au rezultat exemplarele actuale.In timpul stapanirii Caselor de Burgundia si Habsburg,existau mai multe tipuri de ciobanesti belgieni.Incepand cu anul 1885 s-a trecut la sectionarea tuturor ciobanestilor indigeni,actiune care a condus la fixarea a 4 tipuri de ciobanesti belgieni deosebindu-se intre ele numai prin culoare si structura parului: GROENENDAEL,TERVUEREN,MALINIOS SI LACKENOIS.
Ciobanescul Groenendael a fost creat de Nicolas Rose,la castelul Groenendael,de unde ii vine si numele.S-a format prin diverse selectionari dirijate,celebrul caine Ducele de Groenendael din care descinde intreaga rasa cu par lung,negru si groenendaeli.
Prin armonia,sensibilitatea si inteligenta sa,ciobanescul belgian face parte din aristrocatia raselor ciobanesti.Este un caine de tip lupoid de marime mijlocie,cu aspect armonios,cu capul de constructie proportionala,cu muschii puternici,insa nu greoi;membrele sunt musculoase,cu osatura solida;cappul este bine conturat,potrivit de lung,botul de marime mijlocie ingustandu-se spre nas;ochii sunt mijlocii usor migdalati,de nuanta bruna-inchisa cu o privire directa vioaie,inteligenta si intrebatoare;urechile de lungime potrivita,in forma triunghiulara,cu varful rotunjit sunt prinse sus,rigide si dreppte;gatul usor alungit,musculor,fara salba se lateste spre umeri,pieptul este potrivit de  lat,toracele adanc si  rotunjit la coaste,spatele drept si lat,flancurile musculoase,abdomenul usor ridicat,in continuarea liniei toracelui,coada de lungime medie,puternica la radacina,este purtata in jos cu varful usor curbat.
Parul este lung,negru,neted,lucios,des,cu o textura buna,formand cu puful moale de dedesubt un acoperamant protector excelent;mai scurt pe cap,urechi si partea de jos a picioarelor,mai lung si bogat pe gat si piept unde formeaza guler si jabot;coapsele sunt imbracate cu par bogat si lung;coada este stufoasa,cu par lung si bogat formand panas.
Esre un caine rustic,obisnuit sa traiasca in plin aer,foarte rezistent la intemperii.Prin aroma formelor sale si portul mandru al capului,da impresia unei robusteti elegante si foarte atragatoare.Rezervat cu strainii,este vigilent,activ si extrem de devotat stapanului.Foarte rapid in actiuni,are caracter cam impulsiv,raspunzand fulgerator la orice provocare.Fiind foarte sensibil la instruire ii trebuie o mana blanda.
Este un excelent ppaznic al turmelor si locuintelor,un caine solicitat pt aparare si protectie,folosit tot mai mult in politie ca un foarte bun caine de urmarire;devotat,vigilent,inteligent,elegant si demn,armonios,impozant este tot mai solicitat in ultimul timp si ca un mandru caine de insotire.


Inaltimea:           M.  60-66, IDEAL 62 CM
          F.  58-60 CM



 GREUTATEA:         M.   28-35 KG  
                             F.  25-32 KG

CULOAREA PARULUI:  Negru complet,par lung,lucios,mai abundent la gat.Putin alb pe piept si pe labe este ingaduit.

marți, 8 octombrie 2013

Ciobanesc german



   Este rasa cea mai numeroasa,mai cunoscuta si mai raspandita in intreaga lume,ciobanescul german fiind,datorita calitatilor sale si al posibilitatilor de folosire cel mai polivalent caine.Veche de peste 6000-7000 de ani,rasa are un sir lung de stramosi,incepand cu ciobanescul persian care,la randul sau,deschide din "Canis familiaris matris optimae".(Pe baza asemanarii vagi  fenotipice cu lupul,ciobanescul german este caine-lup).Rasa a fost fixata de abia in anii 1884-1899,cand s-a inceput cresterea selectionata a ciobanescului german de astazi de catre capitanu de cavalerie Max von Stepanitz care,printr-o selectie perseverenta si din ce in ce mai fina,reunind toate calitatile rasei a facut din ciobanescul german un tip perfect de caine ,devenit rasa nationala a Germaniei,unii autori ii atribuie gresit,o origine alsaciana.

    Ciobanescul german este un atlet,cu corp perfect,armonios,de marime putin superioara cele mijlocii,usor alungit,robust,cu musculatura foarte bine dezvoltata,cu o statura puternica cu spatele scurt,drept si rigid,cu gatul puternic si musculos.

   Capul este portionat,usor alungit si "uscat"fruntea foarte putin bombata,destul de larga,craniul putin mai lat intre urechi;botul in forma de pana este proportional cu craniul;dantura este foarte puternica,incisiva,inchizanduse in foarfeca;ochi de marime mijlocie,migdalati,usor oblici,de culoare mai inchisa decat culoarea parului,au  expresie vioaie si inteligenta;urechile de marime mijlocie,mai late la radacina,cu intersectie inalta,terminate in varf ascutit sunt purtate drept in sus (puii si tineretul pana la 4-6 luni poarta urechile atarnate) ;coada stufoasa,compacta,cu par des,lunga pana la jaret,in forma de sabie putin arcuita este purtata in jos,niciodata pe spate.

     Ciobanescul german se prezinta in 3 varietati:cu par scurt,cu par aspru si cu par lung latos.Ciobanescul german cu par scurt prezentat prima oara la expozitia de la Berlin in 1989,este reprezentantul cel mai des intalnit al rasei;parul de protectie este scurt,des,drept,aspru si bine culcat pe corp;pe gat parul este ceva mai lung si mai tare,pe spate si picioare are 5 cm lungime.Considerand  ca parul lung,latos nu constituie un strat protector pt pastrarea rezistentei si vigorii cainelui,standardul rasei exclude ciobanescul german cu par lung de la reproductie.Cu toata robustetea sa ciobanescul german are o infatisare eleganta,impunatoare si atragatoare,cu mers intins spornic de trapas.Este puternic,rezistent,vioi,cu un foarte bun simt olfactiv,cu nervi soizi intotdeauna gata de lupta,caracter ferm,este foarte ager,vigilent,deosebit de curajos,incoruptibil devotat;creaza o imagine armonioasa de noblete naturala care inspira respect.Trateaza cu indiferenta animalele si oamenii straini atata timp cat acestia nu prezinta semne de agresivitate.

  Se adreseaza usor,este un colaborator activ si inteligent al omului,indeplinind,gratie instruirii,sarcina fixata de acesta.Cu o mare usurinta de adaptare la orice situatie,cu un simt innascut al datoriei este gata sa faca orice cu cea mai mare placere si bucurie.Reprezentantul nr 1 al raselor utilitare,ciobanescul german este cel mai bun caine de paza-aparare,de ocrotire si insotire,folosit in militie-caine politist,in armata-caine de legatura si inalte misiuni,paznic la granita,paznic al turmelor de vite,al locuitelor si al fermelor,al vietii si avutului omului;bun conducator al orbilor si altor handicapati;un foarte bun insotitor folosit in munti la salvarea oamenilor de sub avalanse,la gasirea si salvarea oamenilor ingropati sub daramaturile cutremurelor,sau din locuintele incendiate,la descoperirea drogurilor sau la gazele scapate din conducte,este prietenul viteaz si fidel al tuturor copiilor din lume.

    Rezistenta nervoasa,fidelitatea,vigilenta,incoruptibilitatea,curajul,combativitatea si agresivitatea decisiva la necesitate,forta naturala imbina cu o deosebita inteligenta si agilitate ii permit,atat fizic cat si psihic sa se manifeste cu deplin randament in toate domeniile de utilizare ale speciei canine,

           INALTIMEA:

    M.  -   60-65,   IDEAL   62,5 CM

    F,  -    55-60,   IDEAL   57,5 CM



          GREUTATEA:


    M.   -   32-35 KG

    F,    -   25-28 KG




        CULOAREA PARULUI:


    Complet negru;negru cu zone uniform brune,maronii,roscate,galbene,gri-fer,cenusiu.

Caini ciobanesti de paza,de protectie si utilitari.



          Este una din grupele cele mai insemnate;ea cuprinde toate rasele de caini care timp de milenii au fost sprijinul oamenilor la paza cirezelor de vite si turmelor de oi.Din timpuri stravechi,cainele a posedat si alte aptitudini decat cele de vanator  si dintre acestea,cele mai de seama au fost cele de paza.Daca domesticirea si cresterea animalelor a furnizat omului hrana,piei si mijloace practice de transport,a existat intotdeauna si pericolul ca turmele sa fie pradate.Padurile de pretutindeni erau pline de animale salbatice,pradasnice si de lotri.Fiind pregatit sa participe la vanatoare alaturi de om,cainele a devenit curand si sentinela turmelor,paznicul incoruptibil,gata sa respinga oricand agresorii,fie ei oameni sau fiare.Primii caini ciobanesti au fost de talie mare,masivi,puternici si curajosi,gata sa sara de gatul lupului,ursului sau altor intrusi.

      Cei dintai caini de turma au aparut in serviciul ciobanilor nomazi din Asia.Navigatorii fenicieni iau adus in Europa unde s-au incrutisat cu rasele locale si in decursul secolelor,au stat la originea celor mai vestite rase.La inceput ciobanii preferau cainii cu parul alb,poate pt ca le era mai usor sa-i obs noaptea,in raport cu parul de culoare inchisa a lupului,sau a ursului,si sa intervina cu lovituri de bata cu lupta lor,fara sa raneasca proprii caini.Asa se explica faptul ca avem astazi caini de culoare deschisa:ciobanescul de abruzi,de trata,de pirinei,bergamascul,kuwaszul etc.

    Romanii au raspandit rasele existente in toata Europa si pretutindeni cainii s-au adaptat mediului inconjurator,climatului si felului de lucru solicitat de om.Timp de secole au fost folositi exclusiv la paza turmelor cu unica specializare:paza cirezilor de vite si turmelor de oi.Incepand din sec trecut,odata cu limitarea si apoi indepartarea amenintarii pericolului din partea lupilor,a ursilor si a altor animale de prada,cainii au fost folositi la conducerea animalelor spre staule si stane,la cautarea si aducerea la turma a animalelor racite,

    Un caine ciobanesc de buna calitate trebuie sa fie robust,rezistent,cu nervi solizi,intotdeauna gata de lupta;el trebuie sa inteleaga repede si sa execute prompt comenzile stapanului sau;trebuie sa fie destul de inteligent ca sa aiba si initiativa,sa fie vigilent,puternic si curajos pentru a proteja si apara turmele de vite,gospodaria si viata stapanului.

luni, 7 octombrie 2013

CIOBANESC ROMANESC MIORITIC

     GENERALITATI:caine ciobanesc de talie mare,raspandind in zona Carpatilor din R.S. ROMANIA.Corpul de constitutie masiva este acoperit in intregime de par abundent,lung si des,de nuanta deschisa.Este vigilent,curajos,agresiv dar calm si disciplinat sub mana stapanului.

    CAPUL:este masiv,cu partea craniana lata,,usor boltita si stopul nu prea marcat;botul puternic se ingusteaza usor spre varf,lungimea lui fiind putin mai mica decat a partii craniene;creasta occippitala este pputernic dezvoltata si proeminenta;trufa este mare,lata si neagra;dantura foarte pputernica,incheiata in foarfece,este complecta numeric.

   URECHILE: nu pprea mari,inserate potrivit de sus,au forma triunghiulara si atarna lateral pe obraji.

   OCHII: sunt de marime mijlocie,usor ovali,de culoare bruna a chihlimbarului sau a alunei.

   GITUL: este musculos,masiv,de lungime medie,plasat intr-un unghi de 40-45 grade:greabanul nu este proeminent.

   TRUNCHIUL: este putin alungit,dreptunghiular;spatele drept,lat si musculos;sale late,crupa nu este ppiezisa;toracele este lat si adanc,pana la nivelul coatelor,care nu ies din planul lor;coatele sunt masive,bine arcuite;pieptul este lat,usor proeminent.

     TRENUL ANTERIOR: omoplatul lat formeaza cu bratul un unghi de approximativ 100 grade,coatele masive sunt stranse pe corp;antebratul este drept,foarte viguros,capul usor oblic,labele ovale,masive si compacte.Vazute din orice ppozitie,membrele anterioare stau dreppte,in ppozitie verticala pe sol.

      TRENUL POSTERIOR:privit din spate arata 2 linii ce coboara pparalel sppre sol.Din profil se observa angulatia destul de bine marcata a coapsei cu gamba,ambele destul de lungi si musculoase,si a jaretului plasat nu prea inalt,perpendicular deasupra labelor ovale,bine dezvoltate si compacte.

         COADA: inserata destul de sus,in repaos atarna drept in jos si ajunge pana la jaret;varful cozii este putin recurbat.In actiune este ridicata pana la nivelul spatelui,dar nu se incovoaie ppe spate.

         PARUL: este lung si abundent pe tot corpul,inclusiv pe cap si pe membre;parul tector este usor ondulat,cu aspect latos,cu fire aspre,lungi de 8-16 cm;subparul este des si moale.Culoarea parului este de obicei alba,usor galbuie sau cenusiu-deschis,eventual patata cu aceste culori.Pielea ppigmentata de cenusiu este de preferat.

         MERSUL:este liber,degajat,cu parul intins.Membrele se misca in linie dreapta,fara a devia din plan.

         TALIA:minima pentru mascule este de 60 cm.pt femele de 57 cm.

          CARACTERE PSIHICE: are un temperament vioi,dar echilibrat.Este atent si vigilent,disciplinat si foarte atasat stapanului,dar neincrezator fata de straini.Isi apara cu mult curaj stapanul si turmele;nu cunoaste frica.

         DEFECTE CARE DUC LA DESCALIFICARE: mono si criptorhidele,prognatism,hipognatism ce depaseste 5 mm,lipsa unui incisiv,canin,molar, (M1 SI M2) sau premolar ( P3-P4).Par scurt sau cret,colorat in negru,roscat,sau brun.Depigmentare avansata a trufei si a pleoapelor.Talia sub 58 cm la masculi si 55 cm la femele.Agresivitate sau timiditate excesiva.

CIOBANESC romanesc Carpatin


GENERALITATI:CARPATINUL ESTE UN CAINE MASIV,DE TALIE MARE,DERIVAND DIN GRUPA "MOLOSSUS"folosit de ciobanii romani din Muntii Carpati,de multe secole,la paza turmelor si apararea lor personala impotriva rapitoarelor mari si a raufacatorilor.
Este calm si echilibrat  din fire dar irezistibil la atac si la aparare.Are  un fizic robust si rezistent in cele mai vitrege conditii.Impresia generala este a unui caine viguros,impunator si semet,foarte agresiv la nevoie.De tip constitutional masiv,indesat,cu osatura puternica,are un par des si bogat,un contur aproape patratic si un comportament demn de retinut.Caracterele sexuale sunt bine exprimate in timpul somatic.

CAPUL:este masiv,cu fruntea latadar foarte putin bombata.Stopul este lin,botul puternic,putin mai scurt sau cel mult egal in lungime cu fruntea,nu se subtiaza prea mult spre trufa mare,lata si neagra.

BUZELE: sunt groase putin intinse pe falcile puternice cu dantura extrem de pputernic dezvoltata.de conformatie corecta si completa numeric.

URECHILE:in forma de V cu varfurile rotunjite,nu prea mari sunt inserate sus,calcate pe obraji.

OCHII: migdalati sunt destul de mici,asezati oblic,inchisi la culoare,de nuanta brun-castanie.Nu sunt proeminenti ( bulbucati).

GATUL: este puternic,de lungime mijlocie,inserat sub un unghi de 40-45 grade fata de nivelul spatelui.

TRUNCHIUL:este vigoros si indesat,foarte musculos,greabanul este usor aparent,spatele scurt,lat si drept;de asemenea salele si crupa,toracele este destul de lat si adanc,coboara pana la nivelul coapselor aderente de corp;coapsele sunt bine arcuite,abdomenul usor ascendent.

TRENUL ANTERIOR: omoplatul inclinat spre spate formeaza cu bratul masiv un unghi putin mai mare de 90 grade ;antebratul este foarte pputernic,drept si nu prea lung.Oasele carppiene sunt scurte foarte putin inclinate,labele usor ovale,compacte,masive.Privite din fata sau lateral,membrele anterioare stau perpendicular pe sol.

TRENUL POSTERIOR:membrele posterioare sunt foarte puternice si musculoase.Privite din spate coboara paralel spre sol.Angulatiile genunchiului si ale calcaiului sun usor deschise (125-130 grade) portiunea de sub jaret sta pperpendicular pe sol,labele sunt ovale,masive,compacte.Eventualii pinteni se indeparteaza la nastere.

COADA:inserata destul de sus ajunge pana la jaret;in repaos atarna in jos,cu varful usor curbat,in actiune este ridicata pana la nivelul spatelui,in excitatie chear ceva mai sus,dar niciodata incovoiata pe spate.

PARUL:cu exceptia capului si a suprafetei anterioare a membrelor,unde este scurt si neted,tot corppul este acoperit de un par abundent.Parul tector este format din fire lungi,drepte si aspre;subparul este des si moale;cel mai lung este parul din jurul gatului (coama) de pe dosul partii superioare a membrelor,unele formeaza ppanase si pantaloni,si de pe coada.

CULOAREA: cea mai frecventa este cea a lupului,de diferite nuante,adesea cu masca neagra pe bot si frecvent cu marcaje albe pe cap,piept si membre.Albul poate fi mai extins formand culoarea de baza,in care pot exista pete de culori diferite ( negru,sur,vanat,galben,roscat) Toate culorile sunt admise in afara de brun-roscat.

PIGMENTATIA:pielea este de obicei,pigmentata uniform,cenusiu inchis.Trufa,marginile pleoapelor si bbuzelor trebuie sa fie negre.unghiile de preferinta sunt negre,sau cenusii.Culoarea bruna a ochilor nu trebuie sa fie de o nuanta prea deschisa (galbena).

TALIA inaltimea minima ;masculi 65 cm ,femela 62 cm.

MERSUL;degajat cu pasul intins,membrele miscandu-se,nedeviate,pe linie dreapta.

CARACTERE PSIHICE:Carpatinul este foarte stapanit si echilibrat,calm si credincios stapanului pana la sacrificiu.Nu cunoaste frica,infrunta ursul,lupul si rasul aparand turmele si stappanul.Agresiv in teritoriul sau fata de straini,este calm si discipplinat alaturi de stapan in centre populare.

DEFECTE ELIMINATORII: prezenta unor elemente morfologice straine rasei,prognatism,hipognatism,ce depaseste 5 mm,lipsuri dentare multiple de incisivi,canini si molari,monorhidie,criptorhidie,albinism cu lipsa generala de pigmenti,prezenta ppigmentului brun-roscat in ppiele,par si tegumene,anurie congenitala,vicii grave de comportament (agresivitate sau timiditate excesiva).Talie sub 60 cm (masculi)sub 57 cm (femele).


Exteriorul cainelui

        Trufa,Linia nasului,Stopul,.Fruntea,Creasta occipitala.Nuca.Gatul-fata dorsala.Urechea.Ochiul.Botul.Buzele,gatlejul,comisura buzelor,gatul-fata ventrala, -fata laterala dreapta, -stanga,pieptul,greabanul,regiunea spinarii,regiunea salelor,crupa,coada,punctul spatelui,punctul fesei,fesa,coapsa,gamba,punctul jaretului,metatarsul,tarsul,unghiul jaretului,vena safena externa,scobitura gambei,degetele,genunchiul,flancul,pliul iei,abdomenul,sternul,ppunctul cotului,rebordul costal,toracele,spata,bratul,antebratul,capul,scobitura radio-cubitala,metacarpul,unghiul soldului.

          In functie de rasa,cainele prezinta o mare varietate a aspectului exterior.Aceasta mare varietate de forme se datoreaza atit factorilor ereditari cat si conditiilor mediului inconjurator si naturii serviciilor pentru care sunt destinati.Pentru aprecierea unui caine din punct de vedere al exteriorului,trebuie sa cunoastem regiunile corporale,cu caracteristicile lor naturale,precum si diferitelor dimensiuni ale acestora.

         CAPUL este partea cea mai expresiva dupa care apreciem frumusetea,tempperamentul si caracterul cainelui,elementul principal in determinarea rasie.Capul cainelui difera ca dimensiune,greutate,forma,profil etc,.in functie de rasa,sex si varsta.

         FRUNTEA are ca baza anatomica oasele frontale si este limitata posterior de creasta occipitala,anterior de linia nasului la nivelul unghiului cranio-facial(stopul)Pe partea laterala este limitata de sprancene si ochi,partea superioara a obrazului si urechilor.Regiunea cranio-frontala poate fi lunga,scurta,larga,ingusta,plata,concava,convexa.

         STOPUL reprezinta unghiul dintre frunte si bot(linia nasului) Este o adancitura in craniul fetei,in fata liniei fruntii,ca o treapa in fata ochilor,al carui unghi,fata de linia nasului determina profilul.El poate fi adanc si scurt,bine dezvoltat si in unghi drept,putin pronuntat sau sters.

      BOTUL este limitat in sus de frunte si ochi,in jos de nas,iar lateral de buze.Botul poate fi:lung,scurt,patrat,gros,larg,drept,ascutit,foarte alungit,sau foarte scurt.Lungimea botului este rapportata la frunte.

       LINIA NASULUI este linia superioara a regiunii nazale si este determinata in partea posterioara de stop si anterioara de trufa si nari.este foarte lunga la ogari si foarte redusa la pechinezi.

         TRUFA este portiunea lipita de par de la inceputul regiunii nazale.Este colorata in functie de culoarea generala a cainelui.De obicei este de culoare neagra:la caini cu blana de culoare deschisa este cenusie,la caini cu blana baltata este pestrita.Trufa este mobila si umeda si prezinta pe suprafata ei niste stratiuni specifice fiecarui caine.Amprenta acestor stratiuni constituie mijlocul ideal de identificare a cainelui,ca si ampprenta digitala la om.

         NARILE au forma de virgula intoarsa si trebuie sa fie bine deschise.La cainii sanatosi nu sunt lipite si nici nu repprezinta secretii.

         BUZELE,supperioara si inferioara,confera profilului cefalic partea inferioara.Pot fi bine afrontate.Baza superioara acopera pe cea inferioara iar la comisuri prezinta falduri,care atarna lateral.Cand fandurii sunt prea mari constituie un defect.

        OBRAZUL constituie partea laterala a capului;este format din doua parti:partea plata care are ca baza anatomica muschiul si buzunarul obrazului care pprelungeste partea plata inspre partea anterioara.

           OCHII dau cainelui expresia fetei.Sunt situati ppe fetele laterale ale cappului,de fiecare parte a fruntii,intre craniu si fata.Forma ochilor si cum sunt plasati ne intereseaza in primul rand.Desigur forma ochilor difera de la o rasa la alta.

         URECHILE sunt forme din cartilagiul  auricular si muschii auriculari si sunt situate pe partile laterale si supperioare ale capului.

          CEAFA (NUCA) aflata la extremitatea posterioara a capului ,are ca baza anatomica osul occipilat cu creasta lui.La cainii de rasa formeaza o protuberanta bine vizibila.

            GATLEJUL este regiunea cupprinsa intre jgheaburi sub-maxilarsi partea superioara a gatului.Difera ca lungime de la o rasa la alta.

           DINTII intereseaza din punct de vedere al afrontarii lor,al numarului si aspectului general.Dintii sunt de 3 feluri: dinti de lapte,dinti de inlocuire si dinti permanenti.

            GATUL este regiunea care leaga capul de trunchi.Baza anatomica a gatului o constituie vertebrele cervicale si muschii care pun in miscare gatul.

          TRUNCHIUL pprincippalele regiuni ale trunchiului sunt:GREABANUL ppartea superioara a spetelor la baza gatului.SPINAREA este delimitata inainte de greaban,inappoi de sale si lateral de coaste.SALELE trebuie sa fie elastice,musculoase,drepte si largi.

        COADA are ca baza anatomica vertebrele coccigiene.

         MEMBRELE ANTERIOARE au ca baza urmatoarele oase: sppata (pt umar)humerusul (pt brat) radius si cubitus ( pt antebrat) oasele carpiene (pt genunchi) metacarpul (pt fluirul piciorului) falangele ( ppt laba)

          UMARUL are ca baza anatomica spata dar este legat functional de humerus deci de brat.

          GENUNCHIUL este preferabil sa fie larg si mobil

         MEMBRELE SUPERIOARE sunt organele principale ale cainelui

         COAPSA difera ca forma si marime de rasa cainelui si este foarte puternica si musculoasa la rasele longilive.

           JARETUL este un ppct important in sprijin si in forta proppulsiva a cainelui.

           FLUIERUL PICIORULUI ( tarsul) trebuie sa fie puternic,larg si uscat,in pozitie cat mai apropiata de cea verticala.

            LABA (metatarsul)la membrele posterioare sunt 4 degete,la numeroase rase apare si degetul suplimentar,atrofiat,cunoscut sub denumirea de pinten.

          APLOMBUL este directia membrelor

         PPIELEA SI PARUL - pielea care acopera in intregime corppul cainelui,are rol de a proteja organismul impotriva factorilor externi si de a mentine constanta temp corppului.

      Parul (blana)este formata din totalitatea productiilor piloase ce acopera suprafata corppului.

Despre caini.

      
    Animalul care s-a lasat cel dintii domesticit de om,ramanand apoi de-a pururi prieten credincios si de folos,a fost cainele,fiinta despre care A Toussenel,cu drept cuvant scria: "Cainele reprezinta cea mai frumoasa cucerire a omului,el este primul element de progres al omenirii ; caci el a fost acela care a facut posibila trecerea omenirii  de la starea de salbaticie,la starea patriarhala,dandu-i posibilitatatea sa intretina  turme de oi,cireze de vite..."
    In aceasta lupta pentru existenta,cainele a devenit cel mai bun prieten al omului,datorita devotamentului,inteligentei,sensibilitatii,generozitatii,credintei si lipsei sale totale de perfidie sau ipocrizie.
   Traind in mediu citadin,omul a gasit in caine un prieten discret si credincios.Dar nu numai atat.Persoanele singure,mai ales cele virstnice,gasesc adesea,langa acel animal ultima ratiune de a trai.De asemenea cainele joaca astazi ca si alte animale un rol educativ important in viata copiilor.
   Dar cate nu s-ar putea sppune despre acest prieten tacut si credincios ce te intampina intotdeauna cu acea bucurie,sau care te priveste indurerat si increzator in puterea ta de a-l salva atunci cand este bolnav,sau cand o mina haina de neom i-a intins ucigatoarea otrava.
   Datorita incrucisarilor naturale si selectiilor dirijate si repetate la care au fost supusi cainii,in special in secolele XV/// - XX,s-a reusit ca in zilele noastre sa avem sute de rase,fiecare cu aptitudini specifice extraordinare.